5. Alte considerații

Și aici sunt nevoit să mă repet: contabilitatea se ține în prezent cu ajutorul calculatorului, care realizează milioane de operații pe secundă, folosește baze de date relaționale și are o capacitate de memorare extrem de mare – avantaje care, pentru o exploatare cât mai eficientă, trebuie susținute și de modificări ale reglementărilor. Deși nu fac parte neapărat din tematica acestui site: susținerea nevoii de schimbare a metodei de așezare a conturilor în articolele contabile, mă voi încumeta doar să enumar totuși cateva considerente (posibile măsuri) legate de influența pe care o pot avea asupra întregului sistem de contabilitate:

 

- unificarea planurilor de conturi de la noi (care în prezent sunt vreo șapte – opt, de multe ori și cu simboluri numerice diferite) într-unul singur, cu atât mai mult cu cât averea oricarei entități economice, prin conturile care o detaliază, are cam aceeași structură indiferent de specificul ei; aceasta ar simplifica considerabil munca de centralizare a datelor, construcția programelor soft dar și meseria de contabil;


- renunțarea la alternativa de evidență contabilă: în "partidă simplă"/ în "partidă dublă" și folosirea exclusivă (deocamdată) a "dublei reprezentări" și "dublei înregistrări", adică partidă dublă (oricum, de multe ori, se amestecă viziunea asupra înregistrării cu viziunea asupra reprezentării – două noțiuni total diferite): la urma urmei, entități care țin contabilitatea în partidă simplă trebuie să depună totuși o situație a elementelor de Activ și Pasiv (Asociațiile de proprietari, de exemplu);


- închiderea succesivă a cheltuielilor colectate pe elemente de cheltuieli în cheltuieli directe / indirecte și în continuare în cheltuieli fixe / variabile și iarași la randul lor în cheltuieli de administrație / productive (producție, comerț, sevicii) și la sfârsit în rezultatul financiar; similar ar sta și cu veniturile; iar soluția în care s-ar recurge la articolele contabile cu mai multe egaluri ar fi mult mai simplă și mai usor de automatizat; oricum s-ar renunța la evidența paralelă care face obiectul contabilității de gestiune;


- renunțarea la depunerea obligatorie de catre agenții economici a Bilanțurilor și trecerea la depunerea numai a Balanțelor de verificare anuale: corelată cu un plan de conturi adecvat această variantă ar avea avantaje multiple cu atât mai mult cu cât există un singur program soft de întocmire a Bilanțului și care s-ar putea aplica în mod centralizat asupra tutror balanțelor de verificare prezentate; astfel întocmit Bilanțul (public) ar putea fi consultat oricând și de către oricine;


- unificarea și simplificarea formelor de organizare a "desfășurătorilor" de activități economice (SRL, PFA, cabinete, cooperație, etc.) în număr de peste treizeci, cu atât mai mult cu cât scopul acestora este unic (cu exceptia ONG-urilor) – obținerea de profit, și urmărirea averii acestora (în care este implicată și contabilitatea) se desfășoară cam în același mod;


- reglementarea clară prin Codul muncii a două tipuri de înțelegeri (relații) între angajator și angajat: pe program de lucru (evident în raport cu atribuțiunile de muncă) și pe lucrare


- fiind mai ușor de urmărit, impozitarea veniturilor își găsește o aplicare extinsă față de impozitarea profitului; poate nu ar fi lipsit de interes ca pentru codurile de activitate incluse în CAEN să se prevadă și cote corspunzătoare de impozitare a veniturilor, diferențiate pe activități sau grupe de activități, mai mari sau mai mici, în funcție de interesele economice generale existente la un moment dat;


- nu în ultimul rând, furnizarea unei legislații gratuite interactive ar reprezenta nu numai o obligație a societății față de membrii săi dar și un real instrument în respectarea normelor elaborate, inclusiv contabile.

Sigur că lista se poate lungi cu multe alte opinii. Este și motivul pentru care am introdus în acest site o secțiune Forum prin care ideile propuse să fie închegate într-un întreg sistem unitar capabil să reprezinte o alternativă viabila la ceea ce există in prezent ca reglementări macroeconomice.